Psihosomatica – ce este, cum se manifestă și ce se poate face?

Ai avut vreodată dureri de cap înaintea unui examen important? Ai simțit un nod în gât când ai primit o veste emoționantă sau dureri de stomac înaintea unei întâlniri dificile? Aceste exemple arată cât de strâns sunt legate mintea și corpul nostru.

Deși termenul „psihosomatic” este adesea înțeles greșit, el descrie un fenomen real, bine documentat de cercetările din psihologie și medicină: emoțiile și stresul pot influența modul în care funcționează organismul și pot contribui la apariția sau agravarea unor simptome fizice.

Ce este psihosomatica?

Psihosomatica studiază relația dintre factorii psihologici (stresul, anxietatea, depresia, traumele sau conflictele emoționale) și sănătatea fizică.

Este important de înțeles că simptomele psihosomatice sunt reale. Persoana nu le inventează și nu le controlează voluntar. Durerea, tensiunea sau disconfortul sunt autentice, chiar dacă investigațiile medicale nu identifică întotdeauna o cauză organică suficientă pentru a explica intensitatea simptomelor.

Cum se manifestă?

Manifestările diferă de la o persoană la alta, însă cele mai frecvente sunt:

- dureri de cap sau migrene;

- tensiune musculară, în special la nivelul gâtului, umerilor și spatelui;

- dureri în piept sau senzația de lipsă de aer;

- palpitații;

- amețeli;

- tulburări digestive (greață, balonare, colon iritabil);

- amorțeli sau furnicături;

- oboseală persistentă;

- tulburări de somn.

De multe ori, simptomele se intensifică în perioadele de stres și se reduc atunci când persoana se relaxează sau situația dificilă se rezolvă.

De ce apar?

Atunci când suntem stresați, organismul activează mecanismul de „luptă sau fugă”. Sunt eliberați hormoni precum adrenalina și cortizolul, care pregătesc corpul pentru a face față unui pericol.

Pe termen scurt, acest răspuns este util. Însă dacă stresul persistă săptămâni sau luni, organismul rămâne într-o stare de activare continuă. În timp pot apărea tensiune musculară, tulburări digestive, probleme de somn și alte simptome fizice.

Cu alte cuvinte, corpul începe să „vorbească” atunci când stresul sau suferința emoțională nu sunt gestionate eficient.

Înseamnă că „totul este în capul meu”?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai răspândite idei greșite. Simptomele psihosomatice nu sunt imaginare. Ele sunt rezultatul interacțiunii complexe dintre creier, sistemul nervos, sistemul endocrin și sistemul imunitar.

În același timp, este esențial ca orice simptom nou sau persistent să fie evaluat mai întâi de un medic pentru a exclude o afecțiune medicală care necesită tratament.

Ce se poate face?

Vestea bună este că simptomele psihosomatice pot fi reduse semnificativ atunci când este abordată cauza lor.

Intervențiile cu cele mai bune dovezi științifice includ:

- psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală (CBT);

- tehnicile de relaxare și respirație;

- mindfulness;

- activitatea fizică regulată;

- îmbunătățirea calității somnului;

- identificarea și gestionarea surselor de stres.

În unele situații, medicul psihiatru poate recomanda și tratament medicamentos, atunci când simptomele sunt asociate cu anxietate sau depresie.

Când este recomandat să consulți un psiholog?

Ar fi util să ceri ajutor dacă:

- investigațiile medicale sunt normale, dar simptomele persistă;

- observi că simptomele apar sau se agravează în perioade stresante;

- durerea sau disconfortul îți afectează activitatea profesională, viața de familie sau somnul;

- simți că stresul și emoțiile au devenit greu de gestionat.

Deci, psihosomatica ne arată că sănătatea fizică și cea psihică sunt profund interconectate. Emoțiile nu provoacă toate bolile, însă pot influența modul în care organismul funcționează și felul în care percepem simptomele.

Recunoașterea acestei legături nu înseamnă că „totul este psihic”, ci că tratarea unei persoane presupune o abordare completă, care ia în considerare atât corpul, cât și mintea. Cu sprijinul potrivit, majoritatea persoanelor pot învăța să își gestioneze mai bine stresul și să își reducă semnificativ simptomele, îmbunătățindu-și astfel calitatea vieții.